Sinele nostru conștient este chipul lui Dumnezeu în noi, este izvorul nesecat al iubirii și al fericirii din viața noastră.  Sufletul nostru este viu și nemuritor! Este unic, liber și creator.

Egoul este forma prin care ne indentificăm cu existența noastră fizică. Instinctul de supraviețuire naște egoul.  Este o realitate falsă, ca o umbră a sinelui, pe care ne-o creem din frica de a nu muri. Este o percepție greșită asupra existenței și o raportare complet exterioară la tot ceea ce suntem. Existența noastră strict fizică, strict egocentric nu are niciun sens, nicio altă finalitate decât moartea.

A confunda Sinele cu Egoul înseamnă a nega însăși sursa și sensul  vieții noastre. A ne lupta în continuu cu ceea ce credem că suntem, în frică, nu este altceva decât un proces distructiv și fără sens.  Voia egoului, mândria și a ambițiilor individualiste și materialiste dispar de la sine în momentul în care acceptăm bucuria trăirii în lumină, în fluxul vieții veșnice și ne lăsăm umpluți cu preaplinul iubirii divine.  Atunci când realizăm că suntem parte din viața însăși, egoul dispare singur, pentru că ne reconectăm la sursa reală a existenței noastre.

Dumnezeu este viu în sufletul nostru, al fiecăruia, care se împlinește prin asumarea unei vieți trăite conștient, devenind parte din minunatul proces de evoluție și de transformare în mai bine și mai frumos a Universului.

Sinele nostru conștient este parte din armonia vieții.